Zaţul de cafea
Câţi dintre noi nu şi-au făcut
cafeaua atunci când şi-au dorit să soarbă o licoare neagră, caldă şi dulce…după
gust? Încep cu această întrebare retorică, deoarece am convingerea că mulţi
dintre noi, habar nu au cum să folosească aragazul, darămite să mai ştie unde
este cafeaua, zahărul, ibricul…prea complicat, aşa că au lăsat, o activitate simplă
în seama sotiilor, iar când au fost în activitate, în seama secretarelor.
Acestei categorii de foşti militari mă
adresez, căci atâta timp cât nu au făcut în viata lor o banală cafea, nu au de
unde sti că în procesul complicat al fierberii, apare zaţul, care sta acolo la
suparafaţă şi parcă nu mai vrea să DISPARĂ, să se DISOCIEZE în masa compactă a
fluidului care CLOCOTEŞTE.
Astfel de vremuri, am trăit în
intreaga carieră militară, dar iată că de acest fenomen de SUFOCARE, nu ne este
dat să scăpăm nici măcar acum, când suntem în rezervă şi avem, fiecare dintre
noi probleme de toate felurile. Am avut parte de şefi care prin incompetenţă
ne-au “condus” către nicăieri; şefi care din opulentă şi teamă de eşaloane
superioare au tăcut şi au acceptat prostia şi micimea, complăcandu-se în acest statut
de Mitici ai armatei; nu au avut niciodată o viziune, vreo initiativă, sau vreo
deschidere către nou, unii dintre ei fugind de calculatoare că dracu de tămâie,
dar erau ŞEFI; erau ZAŢUL DE CAFEA căruia
nu i-a păsat ce se intamplă cu cei din subordinea lor, chiar dacă acei oameni,
de a căror soartă RASPUNDEAU, clocoteau de frustări şi nemulţumiri suportate de
la conditiile în care isi desfăşurau activitatea, până la modul deficitar de
dotare, de instruire, de hrănire, de cazare sau de echipare; care niciodată de când
au ajuns ŞEFI nu au mai scris ceva, conceput ceva, lăsând această activitate
ingrată pentru ei, pe seama coloneilor, sau chiar a căpitanilor sau locotenenţilor.
Dar ce să vezi? Nici acum nu putem
scăpa de astfel de specimene, care ne-au făcut şi continuă să ne facă de râs şi
care ne ştirbesc prestigiul de oameni care am făcut serviciul militar sub tricolor
cu ONOARE ŞI RĂSPUNDERE, cu DĂRUIRE ŞI ABNEGAŢIE. Ȋnscrişi pe drumul integrării
în NATO, atunci când partenerii au impus reducerea numarului de militari din
sistem, aceşti MITICI, s-au folosit de incompetenţă şi slăbiciunile clasei
politice care ne tot conduce de 25 de ani şi s-au fofilat în sistem, până s-a
plictisit lumea de ei şi i-au trimis acasă. Nu au fost în stare să renunţe la a
comanda şi ei ceva, de regulă câte o secretară sau cate un birou călduţ prin
vreun eşalon superior, lăsând restructurarea sistemului de apărare al ţării la
voia întâmplării. Situaţia lor conta, numărul de stele de pe epolet şi bani cât
mai mulţi în buzunar în ziua soldei, apartament prin centru, cât mai
ultracentral, dacă se poate chiar două aparteamente, că de , la bătrâneţe ne-a
venit dorul de divorţ şi multe altele în care CIOCOISMUL a acţionat în mod
liber şi fără nici un control. Nu au plecat în mod natural la vârsta de
pensionare şi astfel s-au produs dezechilibre în sistem, FRACTURÂND cursul
firesc al ficăruia dintre cei de sub ZAŢUL DE CAFEA, în cariera militară, fiind
scoşi din sistem înainte de vreme.
Ce a rezultat? Brambureala generală iscată
de un ACOPERIT, care într-o zi de 10 mai, cu un rânjet, ostentativ anunţa tăierea
pensiilor, declanşând întregul calvar în care încă ne aflăm şi în prezent.
Aceste rânduri le scriu, în urma
unei noi MANIPULĂRI, de care am aflat cu totul întâmplător şi prin care eram înştiinţat
să particip săptămâna viitoare la o mare întrunire la senatul României, la care
urmează să participle aproape întregul Guvern al României. Domnilor generali şi
colonei care vă simţiţi frustaţi că nu mai conduceti NIMIC, împăcaţi-vă cu
statutul de pensioner şi TERMINA-TI-O CU MANIPULAREA ÎN MEDIUL VIRTUAL ŞI PE
ORIUNDE VĂ VINE DUMNEAVOASTRĂ. Nu mai instigaţi la ură unii împotriva celorlalţi.
Mâncati-vă pensia ce o aveţi – cu siguranţă mult mai mare decât a mea, faceti
ce face un pensioner, iesiţi cu nepoţii la plimbare, duceţi-vă la pescuit,
plimbaţi-vă prin parc, dar nu mai inflamaţi în nici un mod situaţia, care este
deja inflamată destul. Nu vă mai aprindeţi că nu se ştie din ce motive, nu aţi
fost chemaţi la o activitate, care cu siguranţă nu ar fi avut loc niciodată, dacă
atunci când ati fost în activitate, ati fi fost responsabili şi ati fi făcut ce
trebuia să faceţi.
Aşa cum aţi fost ca activi, oameni şterşi
intr-un sistem în care rigoarea şi seriozitatea sunt capital, aşa sunteţi şi
acum, căci nu v-am văzut la mitingurile la care SCMD a mobilizat membrii din ţară,
ce să vezi? de la Botoşani, de la Constanţa, de oriunde din ţara asta, dar
bucureşteni mai deloc. Unde eraţi atunci când noi strigam cu curaj şi la vedere
“Jos Băsescu”, “Jos Boc” de se cutremurau geamurile pe traseul de deplasare al
coloanei; unde eraţi când prin zăpadă şi
frig mărşăluiam prin Bucureşti, sau la peste 30 de grade la umbră, ne
manifestam la vedere în Piaţa Victoriei. Cine sunteţi voi să vă erijaţi în luptători
pentru prezumtiva Lege a pensiilor militare de stat?
La infiinţarea USL, nu aţi înţeles că
era momentul potrivit de a ne introduce pe listele de consilieri sau de
parlamentari, oameni credibili dintre ai nostri, dar ati rămas ascunşi de nemulţumirea
generală, pe la colţuri fiind în realitate ba a lu’ X, de la PDLişti, ba a lu’
Y de la PSDişti, ba a lu’ Z de la mai ştiu eu ce partid fantomatic din România,
urmărindu-vă interesele personale, materializate în pensii cât mai mari şi
stele cât mai multe. S-a ratat momentul istoric de a avea oameni din sistem
care să ne reprezinte interesele, acolo unde se votează şi sunteţi responsabili
pentru asta, aşa că, în condiţiile date, acceptaţi, măcar în ultimul ceas, că
nu reprezentaţi pe nimeni şi lăsaţi SCMD-ul să îşi ducă lupta până la capăt, nu
numai pentru o lege pe care o aşteptăm cu toţii cei mulţi, dar şi împotriva a ceea
ce s-a întâmplat în ultimii 25 de ani, după câte vedeţi şi voi în ultimul timp,
dragi generali, la televizor.
Lăsaţi dragi generali cafeaua să
fiarbă în mod natural, iar voi, ZAŢUL DE CAFEA, renunţaţi la mania grandorii şi
alăturaţi-vă celor mulţi din SCMD şi inţelegeţi măcar în ultimul ceas că numai
UNIŢI putem fi puternici.
Preşedintele
Filalei 1 SCMD Constanţa
C-dor
(Rz) Ilie Truţă