marți, 29 noiembrie 2016
CONSTANȚA - DEZBATERE ELECTORALĂ
24.11.2016
MILITARII TRAG ALARMA: “s-a dorit
distrugerea rezervei de cadre și industria de apărare a armatei!”
Operaționalizarea
și asigurarea funcționării optime a structurilor de comandă și control – atât
aliate cât și proprii – constituite pe teritoriul național, revitalizarea unor
sisteme de tehnică militară existente concomitent cu achiziționarea de
echipemente pentru înzestrarea structurilor de forță, construirea corvetelor
proprii pentru marina militară printr-un parteneriat strategic public –
privat și creșterea calității vieții personalului armatei României sunt câteva
dintre obiectivele MAPN care s-ar obține din alocarea de 2% PIB dar și temele
dezbătute, la mijlocul acestei săptămâni în cadrul conferinței „Pentru Armată.
Dobrogea și Marea Unire” organizate de candidatul contănțean al
Partidului România Unită (PRU) pentru Camera Deputaților, Dumitru Bădrăgan.
Momentul a fost punctat de declarații tranșante referitoare la starea
dezastruoasă a armatei făcute de analiștii militari Dumitru Cristea, Nicolae
Vlăduțoiu și Dumitru Roșu. Membrii prezidiului au evidențiat și
soluțiile urgente care se impun în actuala situație geopolitică extrem de
periculoasă pentru România.
Cdor.(r)
Nicolae Vlăduţoiu a fost membru în comisia controversatei
achiziţii a fregatelor, din timpul guvernării Adrian Năstase. În anul 2000 – în
timpul pregătirii pentru aderarea României la NATO, când s-a decis achiziţia
unor nave de luptă multifuncţionale care să corespundă standardelor Alianței –
ocupa funcția de şef al Comunicaţiilor şi Informaticii din Statul Major al
Forţelor Navale și a trebuit să analizeze capacitatea navei de a face
faţă unui război electronic şi calitatea comunicaţiilor. Cei zece membrii ai
comisiei de atunci au analizat două oferte: cea a Olandei, care oferea fregate
de tip Kortenaer şi cea a Marii Britanii, care oferea fregatele din clasa 22.
Pe scurt, raportul a fost nefavorabil achiziționării fregatelor englezești
despre care specialistul susține că a fost o „decizie politică” iar foarte
multe voci că a fost un act de trădare care a afectat major capacitatea de
apărare a țării.
La
16 ani de la achiziționarea celor două fregate expirate pe care britanicii
urmau să le transforme în recif, scandalul de corupție nu a fost soluționat.
Într-un context extrem de periculos pe plan geopolitic, România nu este încă
decisă să pedepsească vinovații care au îngropat armata dar încep să fie sonore
vocile puținilor ofițeri – mult mai puțini dar mai demni și curajoși decât
șleahta de amirali care și-au terfelit uniformele de paradă pe afișele
electorale ale unor partide penale! – care trag alarma asupra dezastrului
din MApN.
„O
națiune nu poate să existe decât dacă are o armată. Conform celor spuse de
Carl von Clausewitz, părintele doctrinei militare, o armată se pregătește
din timp de pace pentru război. De aceea, alocările bugetare pe care politicul
ar trebui să le planifice și să le distribuie organismului militar trebuie să
fie direct proporționale cu efortul de luptă; în același timp, efortul de luptă
coroborat cu amenințările care există la adresa securității naționale ale unui
popor. Ca paricipant în teatrele de operații – am fost în Irak și Afganistan
chiar dacă sunt ofițer de marină – am participat și la achiziționarea celor două
fregate tip T42 și am fost și în echipa de negociere a armatei României pentru
aderarea la NATO. Vreau să subliniez că un factor deosebit de grav este
amestecul politicului în militar; politicul trebuie să conducă – deci armata
este brațul politicului – dar nu trebuie să facă instrucție cu soldatul. Ea
trebuie să spună “Doresc să faceți următoarele lucruri…”. Misiunea principală a
armatei este apărarea integrității, suveranității statului și poporului.
De-aceea, un prim pas pentru realizarea celor două deziderate este ca armata să
fie depolitizată! Biletul de intrare a României în NATO a fost participarea
militarilor români în toate acțiunile pentru pace. S-a demonstrat că armata era
formată din cadre bine pregătite, cu un corp de comandă bine pregătit. A fost
bine pregătit însă nu mai este: asta este forța destructivă a politicului!
Politicul a început să schimbe chiar și comandanți de plutoane ceea ce este
inadmisibil. Garantul independenței, integrității și suveranității acestui
popor este armata. Degeaba alocăm 6% din PIB pentru Educație, 10% pentru
Sănătate, putem să alocăm oricât dacă nu are cine să-i protejeze, degeaba se
fac cheltuieli. Eu spun “Doamne-ajută!” pentru 2% PIB dar…este puțin” a
declarat Nicolae Vlăduțoiu în cadrul conferinței amintite.
Reporter(R): Ce este necesar pentru ca marina militară să se poată
încadra în normalitate?
Nicolae
Vlăduțoiu(NV): „O marină
militară normală ar trebui să fie o marină credibilă care să aibă în dotare
forțe și mijloace pentru apărarea litoralului. Asta înseamnă să avem nave
purtătoare de rachete (NPR) pentru că astăzi lupta nu se mai dă forță contra
forță ci se dă inteligență contra inteligență. Cele trei NPR-uri au resursa
depășită și nu sunt fabricate la noi. Navele care le avem în dotare în prezent
sunt construite în șantierul naval Mangalia și care și-au depășit norma, sunt
vechi. O altă problemă: asigurarea logistică a militarului. Un luptător are în
spate zece logisticieni. Tipurile de muniție trebuie să fie la fel pentru că
dacă schimbi teatrul de operații cel care asigură logistica trebuie să asigure
și muniția. Referitor la cele două fregate T22 achiziționate din Marea
Britanie: au fost luate neținându-se cont de părerea specialiștilor, raportul a
fost nefavorabil. Turcia a achiziționat din Germania fregatele tip MEKO 200,
patentul lor și le construiesc la Gölcük iar acum le și exportă în Argentina,
Brazilia, peste tot în lume.
R:
Băsescu aprecia că România poate produce nave pentru export. Putem produce și
nave militare?
NV:
Nu. Vă spun și de ce: a fost ordin ca industria de apărare să fie desființată.
Așa s-a dorit. Și asta s-a întâmplat.
R:
În cifre aproximative, de câte nave ar avea nevoie marina militară?
Cel
puțin 18 nave de diferite clase și pentru diferite misiuni. Cel puțin 18! Iar
un submarin în imersiune face cât o flotă de suprafață.
R:
În situația unei mobilizări este cert că ne vom confrunta cu o criză. Cum
rămâne cu statutul militarilor angajați pe bază de contract?
NV:
Situația noastră este tragică! În acest moment, din cauza politicilor care au
fost puse și promovate an de an, rezerva de cadre ale armatei a fost
desfiițată. În primul rând prin desființarea calității de militar pensionar sau
rezerva. Așa s-a dorit!
R:
Un mesaj pentru viitorul Parlament?
NV:
În încheiere, pentru domnul Dumitru Bădrăgan, pentru că îmi doresc din tot
sufletul să intrați în viitorul Parlament: jurământul pe care îl depun parlamentarii să
fie completat cu o frază ( așa cum eu am jurat și nu am să-l uit niciodată-
doar moartea mă va despărți de acest legământ) : “să-mi apăr țara chiar cu
prețul vieții!”.