AM PRIMIT DIN PARTEA DOMNULUI GENERAL IORDACHE OLARU O EPISTOLĂ ELECTRONICĂ ADRESATĂ VETERANILOR DE RĂZBOI. TITLUL ALES PENTRU INSERAREA PE ACEST BLOG REFLECTĂ INDIFERENŢA ÎNTREGII CLASE POLITICE FAŢĂ DE SOARTA CELOR FĂRĂ DE CARE STATALITATEA ROMÂNIEI, PARLAMENTUL, GUVERNUL ŞI PREŞEDINTELE ŢĂRII, NU AR FI FOST DECÂT AMINTIRI - ASCUNSE PRIN MĂNĂSTIRI…
Vă rog să mă iertaţi domnilor veterani,
că nu am facut nimic pentru a vă scuti de umilinţele acestei abjecte şi inimaginabile îngenunchieri la care urmează să fiţi supuşi şi dumneavoastră, aceea de a vă deplasa la ghişeele patriei suverane pentru a cere să vă fie recalculată pensia.
Dumneavoastră mai credeţi că de la Patrie nu trebuie să aşteptaţi recompense, chiar dacă aţi fost răniţi sau i-aţi fost devotaţi. Eu unul sunt convins că nu meritaţi acest afront la vârsta la care ţara ar trebui să vă asiste social ca pe adevăraţi eroi. Iată de ce aceste rânduri se doresc a fi un elogiu,
pe care cu onestitate vi-l aduc acum când, poate, nu inţelegeţi cu ce aţi greşit atunci când, cu piepturile Dumneavoastră v-aţi opus duşmanului, aţi reuşit deseori să-l invingeţi, iar cei mai dăruiţi şi norocoşi aţi scăpat cu viaţă.Aceştia din urmă mai aveţi incă sentimentul stenic că v-aţi făcut datoria faţă de ţară, şi din motive de neînţeles vi se cere să fiţi solidari şi să cedaţi o parte din pensie patriei nerecunoscătoare.
pe care cu onestitate vi-l aduc acum când, poate, nu inţelegeţi cu ce aţi greşit atunci când, cu piepturile Dumneavoastră v-aţi opus duşmanului, aţi reuşit deseori să-l invingeţi, iar cei mai dăruiţi şi norocoşi aţi scăpat cu viaţă.Aceştia din urmă mai aveţi incă sentimentul stenic că v-aţi făcut datoria faţă de ţară, şi din motive de neînţeles vi se cere să fiţi solidari şi să cedaţi o parte din pensie patriei nerecunoscătoare.
Ştiu că, din când in când, aţi mers la mai marii ţării să le reamintiţi faptul că unele drepturi nu vă sunt onorate sau că nu mai aveţi bani pentru medicamentele necesare alinării durerilor provocate de rănile din război sau de bolile vârstei.
Mai mult, acum va trebui să vă incolonaţi cuminţi, ca să cereţi să vi se micşoreze pensia ca ţara să supravieţuiască. Jalnică recompensă pentru tot ce aţi indurat in războaie şi in lupta cu regimurile mereu hulpave şi mai nerecunoscătoare faţă de eroi.
Dragi veterani, astăzi, când incă mai puteţi citi aceste rânduri, aş dori să nu fiu patetic, dar cel puţin vă invit să putem impărţi intregul cuvintelor. De ce? Pentru că eroismul şi jertfa Dumneavoastră nu pot fi impărţite, acestea pot fi doar pilde de urmat, de către toţi aceia care mai cred in PATRIE, PATRIOTISM, JERTFĂ şi EROISM.
Dumneavoastră sunteţi legende vii, caractere şi personalităţi care trebuie venerate nu doar ca aducere aminte,
nu doar la aniversări, ci ca parte a fiinţei noastre. Dumneavoastră, deseori, fără emfază, spuneţi că aţi plecat pe front, v-aţi făcut datoria faţă de patrie, iar cei care v-aţi mai intors aţi avut tăria să infruntaţi vicisitudinile vieţii, printre care cele mai intolerabile au fost regimul discreţionar comunist, marginalizări, condamnări, uitare şi blasfemie,
iar mai recent, umilinţa de a cere să vi se taie pensia. Tăcuţi, dar demni aţi strâns din pumni,
v-aţi refăcut rândurile impuţinate de gloanţele duşmane sau de infamia comunistă şi aţi continuat să tineţi in mâini drapelul, iar in inimi dragostea de ţară.
nu doar la aniversări, ci ca parte a fiinţei noastre. Dumneavoastră, deseori, fără emfază, spuneţi că aţi plecat pe front, v-aţi făcut datoria faţă de patrie, iar cei care v-aţi mai intors aţi avut tăria să infruntaţi vicisitudinile vieţii, printre care cele mai intolerabile au fost regimul discreţionar comunist, marginalizări, condamnări, uitare şi blasfemie,
iar mai recent, umilinţa de a cere să vi se taie pensia. Tăcuţi, dar demni aţi strâns din pumni,
v-aţi refăcut rândurile impuţinate de gloanţele duşmane sau de infamia comunistă şi aţi continuat să tineţi in mâini drapelul, iar in inimi dragostea de ţară.
Astăzi, mă intreb cu oarecare jenă, câţi dintre noi ar mai putea reproduce gesturile dumneavoastră?
Se spune că viaţa cea mai scurtă şi mai neliniştită o au cei care uită de trecut, neglijează prezentul şi se tem de viitor. Sunt un om norocos şi un privilegiat, pentru că, in ultimii ani ai carierei mele,
m-am insoţit cu câţiva dintre Dumneavoastră in proiecte comune.
m-am insoţit cu câţiva dintre Dumneavoastră in proiecte comune.
Generalii Dragnea, Atanasiu, Bărboi şi Ioniţă, m-au impresionat prin vitalitatea lor şi m-au incurajat prin pilda lor să mai sper că ţara nu-i uită pe cei vrednici şi ii respectă.De la dânşii am invăţat mai multă istorie, am cunoscut din cărţile lor pe câţiva dintre cei care deşi nu mai sunt printre noi, trăiesc prin spiritul şi jertfa lor, după cum am invăţat că sinteza vieţii unui om stă in valoarea actului său ultim. Cred că aceasta este emblema pe care o poartă corpul veteranilor de război ai României: SACRIFICIU, DEMNITATE ŞI ONOARE!
Iată de ce vă rog să acceptaţi preţuirea mea camaraderească, mai ales acum când un alt regim,
mai democratic decât altele care v-au prigonit, vă ignoră umilindu-vă prin omisiune.
mai democratic decât altele care v-au prigonit, vă ignoră umilindu-vă prin omisiune.
Se cuvine să scriu şi despre cei care au fost contestaţi, condamnaţi, uitaţi, marginalizaţi sau care au dispărut in anonimat, datorită vitregiilor regimului comunist. Brâncuşi spunea că: "dacă eşti contestat astăzi nu este nimic, când vei fi inţeles, vei râmâne."
Astăzi, camarazii dumneavoastră, care nu mai pot răspunde prezent la apel pot fi împăcaţi. Gândurile mele de respect sper să ajungă la fiecare dintre Dumneavoastră, iar pentru cei care nu mai sunt mă rog să aibă somnul liniştit, pentru că măcar noi, oamenii oneşti ştim că şi-au făcut datoria, şi că jertfa lor supremă le este recunoscută întru eternitate. În numele celor care nu mai sunt, smeriţi cum vă ştiu, ii veţi ierta pe toţi cei care nu avut răbdarea să le inţeleagă durererea lor ascunsă sau nerostită.
Nu pot să închei fără a aşterne, câteva cuvinte despre cei care v-au fost dascăli. Cred că s-ar mândri pentru ceea ce aţi făcut pe front şi in viaţă. Aţi avut profesori adevăraţi, care v-au învăţat multe,
dar mai ales v-au provocat voinţa de a fi altfel decât modelele ce v-au inspirat. Cu permisiunea Dvs., daţi-mi voie să vă declar pe toţi premianţi in viaţă, asta pentru a contrazice ceea ce se spune:
“că nu toti premianţii din şcoală sunt şi premianţi in viaţă”.
dar mai ales v-au provocat voinţa de a fi altfel decât modelele ce v-au inspirat. Cu permisiunea Dvs., daţi-mi voie să vă declar pe toţi premianţi in viaţă, asta pentru a contrazice ceea ce se spune:
“că nu toti premianţii din şcoală sunt şi premianţi in viaţă”.
Vă doresc din inimă să fiţi sănătoşi şi să aveţi din nou puterea să ii iertaţi pe cei care nu pot să inţeleagă umilinţa la care sunteţi supuşi, aceea de a vă deplasa, dacă mai puteţi, la Centrele Militare
pentru a completa formularele de recalculare a pensiei.
pentru a completa formularele de recalculare a pensiei.
Am onoarea să vă salut domnilor veterani de război!
General maior (r) Iordache Olaru
Este de plâns. Ţara are valori,nu are cap.Păcat.
RăspundețiȘtergereVeterani, incolonarea! Pentru recalcularea pensiei militare de stat, in scopul supravietuirii Romaniei, inainte mars!
RăspundețiȘtergereFrumos articol, felicitari domnule general Iordache Olaru ! E bine ca macar dvs. intreprindeti ceva pentru diminuarea conflictelor psihice resimtite de veterani de situatia creata prin aplicarea unei metodologii sado-masochiste. Iertati-ma domnule general, dar, fraza asta din elogiul Dvs. - "Mai mult, acum va trebui să vă incolonaţi cuminţi, ca să cereţi să vi se micşoreze pensia ca ţara să supravieţuiască" - chiar ca n-o inteleg.
Cum adica, din tara nimeni nu mai bea sampanie si nu mananca caviar la Monte Carlo ? Atunci, chiar ca am ajuns la supravietuire.
Atunci cand eroii neamului, in viata, sunt supusi la o asemenea umilinta, in conditiile in care zilele acestora sunt tot mai putine, numarul lor scade zilnic, bolile si varsta inaintata ii tin inchisi intre 4 pereti, singuratate ii macina si ii apasa ca o stanca, atunci tu STAT ROMAN, prin calaii aflati la guvernare, esti vinovat de genocid. ASA SA VA AJUTE D-ZEU VOUA,NEAMULUI VOSTRU SI URMASILOR VOSTRI, CUM II UMILITI PE ACESTI EROI AI NEAMULUI!
RăspundețiȘtergereSi chiar trebuie sa ne umilim? As adauga alaturi de veteranii in viata si pe cei care nu s-au umilit dupa 1945 si au continuat lupta de rezistenta ani buni (cred ca 15), sustinuti de comunitatile din zonele montane.
RăspundețiȘtergereAsta cred ca trebuie sa facem, sa ducem o lupta de rezistenta impotriva clasei politice, poate ne vor sustine si celelalte categorii sociale.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereFELICITARI AUTORULUI PENTRU CELE SCRISE!
RăspundețiȘtergereDoar asa s-or mai putea, cat de cat, alina suferintele la care aufost si sunt supusi cei carora ar trebui sa le ridicam statui, sa-i veneram ca pe icoane, acum cat inca mai sunt in viata, nu dupa ce nu vor mai fi printre noi.
Si asa numarul lor se imputineaza pe zi ce trece, spre marea satisfactie a guvernantilor actuali, care considera ca "au iesit, mai repede, din sistem", si mai fac, astfel, o "economie la buget".
Blestemati sa fie cei ce nu-si respecta veteranii, adevaratii eroi ai neamului, care si-au jertfit tot ce au avut mai sfant, anii tineretii, sanatatea, unii chiar viata, pentru ca noi cei de azi sa existam, pentru ca natia noastra romana sa subziste cu incapatanare, inca.
Din pacate actuala "putere" face eforturi, disperate, sa dispara aceasta natie romana, in frunte cu veteranii ei, adevaratii ei eroi, care nu alta vina decat aceea ca si-au facut datoria fata de tara, neam si popor.
Acelasi lucru vom pati si noi, cei care am avut curajul sa ne facem datoria timp de o viata fata de tara , iar acum suntem umiliti, injositi, jigniti, pusi sa ne cerem singuri, alaturi de veterani si celelate categorii de militari, recalcularea "pensiilor nesimtite", pe care le-am obtinut prin munca si jerfa de zi cu zi a fiecaruia dintre noi.
Daca cinstire si respect fata de veteranii, eroii de necontestat ai tarii, nu e... nimic nu e.
Ce pretentii sa mai avem de la un astfel de stat pe care l-am slujit asa cum am jurat cu mana pe drapel???
Pacat de sangele varsat de adevaratii eroi ai neamului in numele unor idealuri de necontestat PATRIE, ONOARE, DEMNITATE,...etc...
Am onoarea sa va salut domnilor, doamnelor si nu v-as mai denumi cadre militare. Este prima oara cand imi permit sa postez un articol, un comentariu, o opinie la ceea ce altii cu atata suflet incearca sa insufle in corpul neinsufletit, dupa mine, al celor care mai sunt inca in viata si asta pentru ca nu observ din partea scmd-ului la nivel central, de filiale niciun indemn, ordin, semnal concret de actiune, nu de vorbe, actiuni in justitie, scrisori deschise, indemnuri firave si timide, aratarea cu degetul a celor care au tradat si mai tradeaza inca uniforma militara pentru ca asa au fost invatati de mici, asa ca haideti sa propunem actiuni concrete nu de pichetare, ca am fost la cateva si am ramas cu rani la picioare fiind calcat de fortele de aparare ale parlamentului. Aceste actiuni trebuiesc organizate dupa cum am invatat in scoli pe directii, perioade diferite, cu forte si mijoace diferite, asupra unor obiective vitale, asigurand surpriza, cu sistem de informare, transmisiuni codificat ca tot am invatat tabelele C-34, C-35, sau terminologie specifica de comunicatii NATO, radio, avem filiale puternice cu lideri nemanjiti care nu aspira politic. Singurul indemn pana in prezent ca rezultat al scurtarii vietii noastre prin recalculare a fost acela de a ne strange pe 25 oct. Dar pana atunci ce facem mai asteptam legea unitara sa taie si ce a mai ramas din pensiile noastre. Ce tot asteptam sa avem sorti de izbanda cu cine, cu cei care batjocoresc totul in jurul lor. Aduceti-va aminte de perioada postbelica, legionarii, cei atat de blamati, beretele verzi, sa luam exemplul polonezilor, sirbilor, turcilor. Primul lucru dupa opinia mea este sa formam grupuri restranse de operatii tactice cu cei care ne cunoastem bine si stim ca nu sunt cantareti sau cu ochi albastrii, pe categorii de arme, promotii, scoli militare, licee militare, unitati de lupta, dupa care centralizam actiunile in timp si pe obiective, formam un cartier general, dar destul pentru moment ca mai citesc si altii. Eu sunt de la aviatie, promotia 83 dupa nickname ma cunosc cei de atunci. Astept comentariile si alte propuneri dar repede ca stam pe banii nostri.
RăspundețiȘtergereP.S. Dl. gral. imi aduc aminte 2009 cu inundatii la galusca in centru cand ati pus mana pe tf. si ati vorbit direct cu lt. care punea sacii de nisip. Haideti sa trecem la actiune asa cum ati fost obisnuit si cum ati luat pozitie la nivel inalt in smg ca de aia ati iesit la pensie ca erati prea pregatit si cu argumente nedorite de amiral si restul lingailor, de aia am iesit si eu dupa dvoastra.