Motto:”Ofiţerul trebuie să fie sclavul onoarei
şi datoriei militare”
Gen. I.C.Brătianu
Episodul
III. Perioada postrevoluţionară
3.1Generalii
emanaţi
În
baza dovezilor furnizate de cercetatorii români şi străini ai
evenimetelor produse în România în decembrie 1989 se desprinde cu
claritate concluzia că atunci a avut loc o lovitură de stat, al cărui
scop real a fost instalarea şi la Bucureşti a unui lider comunist reformator şi
asigurarea menţinerii României în sfera de interese a URSS. Edificatoare în
acest sens este intervenţia generalului Mihai Chiţac la TVR, pe 22
decembrie 1989, în jurul orei 14.15 care declara că militarii vor “
sprijini actuala orientare politică din ţara noastră ”şi vor fi în măsură “ să
dea o ripostă hotărîtă acelora care ar încerca să zdruncine noua orientare
politică, socialist democratică în ţara noastră”.
Conducerea
armatei va fi preluată de următoarele categorii de militari : complotiştii ,
cei cu acţiuni controversate pe timpul evenimentelor din decembrie
1989 şi cei care au beneficiat de avansarile în grad şi funcţie specifice
acestei perioade.
I. Complotiştii.
Nucleul dur al
complotului a fost reprezentat de foşti generali, de regulă absolvenţi de
studii în URSS, care au fost înlăturaţi din funcţii şi numiţi în diferite
sectoare economice- gen.col. Nicolae Militaru şi
gen.lt.Vasile Ionel - sau care erau încă activi - gen.lt.Gheorghe Logofătu, gen.mr.Marin Pancea, gen.lt.Nicolae Eftimescu,
comandor Emil Cico Dumitrescu, col. Dumitru Penciuc.Toţi vor beneficia de
avansări şi numiri în funcţii de decizie. Pe timpul desfăşurării evenimentelor
vor fi activaţi şi promovaţi în funcţii următorii generali trecuţi în
rezervă, fiind suspectaţi de legături cu serviciile sovietice GRU
sau KGB - gen.lt. Paul Romano Cheler, gen.lt.Jean Moldoveanu,
gen.lt.Marin Ghe. Bălteanu, gen.lt.Ioan Bucur Bordei, gen. mr.Liviu Traian Ciubancan, gen.mr Ştefan Kostyal, gen. mr.Horia Opruţă,
gen. mr.Dumitru Pletos, gen. mr.Gheorghe Constantin Popescu şi cam. Nicolae
Ghe. Hîrjeu. La începutul anului 1990, o mare parte dintre aceştia vor fi
trecuţi din nou în rezervă,urmare a revoltei cadrelor din M.St.M. Din rîndul
complotiştilor vor fi înaintaţi în gradul de general cu patru stele următorii:
-
Nicolae Militaru – Cel mai sinistru general al Armatei
Române. S-a făcut vinovat de masacrele de la M.Ap.N.- unde au fost ucişi
militari USLA comandaţi de lt. Col.
Trosca -şi de
la Otopeni , unde au fost ucişi
militari din trupele de securitate şi de asasinarea generalilor
Nuţă-Mihalea. A iniţiat acţiunea de avansare la excepţional a peste 7.000
cadre,pe criterii clientelare, nespecifice sistemului militar, care va avea un
efect dezastruos pe termen lung asupra organismului militar.
-
Vasile Ionel – A fost acuzat în anul 1978 că a subminat economia
naţională şi capacitatea de apărare favorizînd’’importul
de tehnică de luptă de aviaţie din URSS, tehnică învechită moral” dar la
un preţ de achiziţie ca al tehnicii de ultimă generaţie. Victor
Atanasie Stănculescu a afirmat despre acesta că a fost “şeful rezidenţei KGB
din România” Ca secretar al CSAT,
consilier prezidential pe probleme de aparare, a dat acordul politic al
presedintiei pentru semnarea, in 1994, a intelegerii privind legatura
telefonica directa Cotroceni-Kremlin („Firul rosu") .
-
Emil Cico Dumitrescu – la
TVR, în ziua de 22 decembrie 1989, fără nici un drept a chemat unităţi din ţară să apere
capitala. În perioada 1996-2000, a fost cercetat pentru
"subminarea puterii de stat" prin modul în care s-a implicat în
mineriada din 13-15 iunie 1990.
-
Mihai Aron - La data de 30 decembrie 1989 a fost avansat la gradul de amiral, fiind numit în funcția de comandant al Marinei Militare Române. A fost
eliberat din funcție la data de 12
aprilie 1990, după care a fost numit în funcția de consilier principal al ministrului la Grupul de
consilieri al M.Ap.N. (12 aprilie - 2 mai 1990), apoi de președinte al Comisiei Superioare a M.Ap.N. (2 mai - 2 iulie
1990). Amiralul Mihai Aron a fost trecut în rezervă la data de 2 iulie 1990.
-
Paul Romano Cheler – A participat la complotul organizat în anul 1984 de
generalul Ion Ioniţă. A fost reactivat în 28 decembrie 1989 îndeplinind
următoarele funcţii: comandant al Diviziei 57 Tancuri, comandant al Armatei a
II- A şi comandant al Armatei a IV-a. El şi-a făcut cunoscute vederile naţionaliste, criticând
reforma forţelor armate
române conform criteriilor NATO, precum şi ideea reconcilierii româno-maghiare.
-
Dumitru Penciuc – Activat în decembrie 1989
va îndeplini funcţii importante în MI- şef stat major IPG, comandant al
Trupelor de Pază şi Ordine din MAI, adjunct al ministrului şi şef de Stat Major
al MI. A fost învinuit în dosarul penal "Mineriada 13-15 iunie
'90", sub acuzația de subminare a
puterii de stat și instigare la
lipsire de libertate.
II. Militari cu acţiuni controversate
pe timpul evenimentelor din decembrie 1989
A. Pe timpul represiunii din perioada
16-22 decembrie 1989
-
Vasile Milea – Vinovat pentru tranformarea armatei în principal forţă
de represiune. A emis la 17 decembrie 1989 ora 13.30 ordinul în 14 puncte
prin care militarilor li se ordona să folosească armamentul din dotare
împotriva demonstranţilor. A condus personal represiunea de la Intercontinental
în noaptea de 22 decembrie 1989. Pentru aceste fapte a fost avansat p.m.
general cu patru stele şi declarat erou.
-
Victor Atanasie Stănculescu- Generalul fară onoare, care şi-a pus piciorul în ghips de
frica lui Ceauşescu. Pentru activitatea de la Timişoara a fost condamnat la 15
ani închisoare. Vinovat pentru emiterea NT nr. 39 din 22 decembrie
1989, prin care ordona scoaterea din nou a militarilor din cazărmii, cu ordinul
de a face uz de arma “împotriva grupurilor înarmate cu arme de foc”,
asta în condiţiile în care dezinformatorii dela TVR anunţau atacurile
teroriştilor- securişti înarmaţi pînă în dinţi. A regizat şi executat cel
mai ruşinos asasinat politic din istoria României – execuţia în ziua de
Crăciun a soţilor Ceauşescu.
-
Viorel Bîrloiu – Fost secretar UTC al Şcolii de ofiţeri activi N
Bălcescu-Sibiu şi instructor UTC la Comandamentul Infanteriei şi
Tancurilor,locotenentul colonel Bîrloiul era în 1989 comandantul Brigăzii de
Vînători de Munte din Alba Iulia. A coordonat acţiunile în această garnizoană
şi în Cugir soldate cu 6 morţi şi 13 răniţi.
-
Eugen Manolache Bădălan – Şef de stat major al Diviziei Mecanizate din Oradea, în
perioada 17 – 20 decembrie 1989 a coordonat acţiunile detaşamentului R
egimentului Mecanizat din Arad la Timişoara. În perioada 21-22
decembrie a condus activitatea detaşamentelor din unităţile din
Arad, Lipova şi Ineu, ordonînd acţiunea în forţă împotriva demonstranţilor. În
perioada 22 decembrie1989 – 24 octombrie 1992 este avansat în gradele de
locotenent colonel, colonel şi general de brigadă.
-
Costantin Degeratu – ofiţer 1 în comandamentul Armatei a IV-a, a întocmit,
la ordinul generalului Iulian Topliceanu, în ziua de 20 decembrie , harta
desfăşurării detaşamentelor militare în Cluj. În acţiunile represive
desfăşurate de militarii aflaţi în aceste dispozitive 26 persoane au fost
ucise şi alte 86 rănite. A încercat să împiedice aflarea adevărului despre
aceste evenimente. În 19 noiembrie 1997 emite Ordinul Circular nr. 522 prin care
"se suspendă temporar" dreptul tuturor angajaților din
subordinea SMG, militari sau civili, de a furniza presei informații cu privire
la "activitatea proprie sau a altor persoane pe timpul evenimentelor din
Decembrie 1989".
-
Tiberiu Costache – Aflat la comanda Diviziei 57 Tancuri a coordonat acţiunile
militarilor din subordine pentru înăbuşirea manifestaţiilor din Bucureşti în 21
decembrie 1989 şi acţiunile acestora împotriva teroriştilor. În perioada
22 decembrie 1989 – 07 mai 1990 a fost avansat în gradele de colonel şi general
maior.
-
Mircea Mureşan - În perioada Revoluției din decembrie 1989, maiorul Mircea Mureșan, comandatul regimentul de tancuri din
Pantelimon, a participat la împrăştierea manifestanţilor în 21
decembrie şi este acuzat că a ordonat deschiderea focului cu tunurile de
pe tancuri asupra Bibliotecii Naţionale, rezultînd distrugerea a peste 500.000
cărţi rare şi manuscrise unicat.În perioada 22 decembrie 1989- 09 mai 1992 este
avansat la gradele de locotenent colonel, colonel şi general maior.
-
Dumitru Venicius Iliescu – Fost secretar UTC, căpitanul Dumitru Iliescu, proaspăt ales
în funcţia de instructor cu probleme de propagandă la Regimentul 2 Mecanizat,
va participa în 21 decembrie la împrăştierea manifestanţilor din zona
Intercontinental.Din 22 decembrie se ataşează grupului din jurul lui Ion
Iliescu, avînd o carieră fulminantă.
B.Pe timpul luptei
împotriva teroriştilor
-
Vasile Jenică Apostol – Şef de stat major al Diviziei Mecanizate din Brăila, a fost
imlicat în organizarea acţiunii militarilor din subordine în garnizoanele
Brăila, Galaţi Focşani şi Rîmnicul Sărat. În perioada 23-30 decembrie 1989
în Brăila, incidentele armate s-au soldat cu un număr de 42 morţi şi 99
răniţi. A fost implicat în arestarea –eliberarea gen Pancea Marin
cel care se autoproclamase comandantul militar al Brăilei. În anul 1990
primeşte gradele de colonel şi general de maior.
-
Nicolae Păştinică – A avut o acţiune controversată pe timpul evenimentelor din
decembrie1989, la Buzău, fiind în dezacord cu gen . Ion
Dîndăreanu, comandantul său direct.
-
Dumitru
Cioflină –, A scăpat de acuzaţia de colaborare cu un ziarist englez care fusese declarat
persoană indezirabilă în România, pentru activitatea de culegere de
informaţii militare,cu ajutorul naşului său, generalului Vasile Milea. Fostul
aghiotant al generalului Nicolae Militaru, a avut o activitate
controversată după 22 decembrie 1989- vezi cazul Brădeşti, cînd din ordinul său
au fost ucise 2 persoane şi rănite alte 7. În perioada 22 decembrie 1989- 02
februarie 1990 este avansat colonel şi general maior.
C. Pe timpul combaterii războiului radio – electronic
Următorii generali şi colonei se fac vinovaţi de coordonarea, supravegherea şi
apărarea necorespunzătoare a spaţiului aerian al României: general maior Iosif Rus, general colonel
Mircea Mocanu,coloneii Ion Magdalena şi Mihai Iliescu.În plus generalul Iosif Rus este acuzat că a
favorizat producerea incidentelor de la Otopeni, doborîrea elicopterului care
transporta pe generalii Nuţă şi Mihalea, avionului AN-24 şi a bombardării
cimitirului Ghencea Militar de către elicopterele de la Boteni. Generalul colonel Mircea Mocanu este
acuzat ca a aprobat intervenţia elevilor de la Şcoala de Ofiţeri Activi
de Artilerie şi Radiolocaţie împotriva demonstranţilor din centrul
municipiului Braşov în ziua de 21 decembrie 1989.
III.
Militarii care au beneficiat de avansările în grad şi funcţie specifice
perioadei
Pînă
la sfîrşitul anului 1991 conform declaraţiei generalului Nicolae Spiroiu un
număr de peste 7000 de cadre au beneficiat de avansări la excepţional, în cea
mai mare parte nemeritate. Mai tranşant, generalul Victor Negulescu
afirma într-o scrisoare adresată ministrului apărării naţionale următoarele,
referitor la cei avansaţi în această perioadă şi care au ajuns în funcţii
militare importante:”Vă cunosc trecutul şi o parte din prezent, vă cunosc
pilele, cunoştinţele şi relaţiile care v-au purtat în scaune şi funcţii, lichelismul
ce sălăşuieşte în unii, trucurile prin care aţi parvenit la revoluţie şi după,
pentru a vă cocoţa tot mai sus”. Culmea ironiei, primul avansat la excepţional
este însăşi colonelul Nicolae Spiroiu
în 28 decembrie 1989.Următorii viitori generali cu patru stele vor
beneficia de avansări în această perioadă : Gheorghe Iordachi Grigoraş(11ianuarie 1990), George
Ioan Dănescu(27 noiembrie 1990)Mihail
Eugeniu Popescu(29 noiembrie 1991)Gheorghe
Bucşe(24
octombrie 1992).Cantraamiralul Gheorghe
Anghelescu va fi numit la 01 aprilie 1990 comandant al Marinei Militare,
iar colonelul Nicolae
Berechet va fi numit șef al Inspectoratului de Poliție al județului Argeș . Maiorul Mircea Chelaru,fostul aghiotant al generalului Ion Gheorghe, şeful
cercetării Diviziei 57 Tancuri în decembrie 1989,este avansat locotenent
colonel şi colonel pînă la şfîrşitul anului 1990 şi promovat ca director al
Diviziunii III de contraspionaj la SRI, ulterior fiind numit ca ataşat
militar aero şi naval al României în Iordania.Este acuzat de colegii din CADA
că a fost sluga credincioasă a lui Victor Atanasie Stănculescu şi a contribuit
la distrugerea acestei mişcări.
IV.
CONCLUZII
Surprinde numărul mare al celor care au fost implicaţi în
organizarea, conducerea şi executarea represiunii din 16-22 decembrie şi
în desfăşurarea unor activităţi controversate după 22 decembrie 1989 şi
care ulterior au fost avansaţi în gradul de general cu patru stele. Asta în
condiţiile în care niciun militar care a refuzat să execute astfel de ordine
nu au fost avansat la excepţional. Există doar o excepţie, care întăreşte
de fapt regula, Viorel Oancea, care abia în anul 2009 a fost avansat în
gradul de general de brigadă , după ce a fost cooptat în partidul aflat la
putere.
Surprinde lipsa de reacţie a procurorilor militari în
soluţionarea cazurilor în care viitori generali cu patru stele Vasile Jenică Apostol şi Nicolae Păştinică au fost
implicaţi la Galaţi şi Buzău, în arestarea unor comandanţi.
Menţinerea în funcţii şi avansarea unor foşti membri ai
Comitetului Central al PCR – Nicolae
Militaru(1974-1984), Mircea Nicolae Mocanu(1974-1989), Iosif Rus(24noiembrie -22 decembrie 1989), Nicolae Şchiopu(24noiembrie -22 decembrie 1989) reprezintă un
argument forte pentru cei care contestă exitenţa unei revoluţii anticomuniste
în decembrie 1989.
Deosebit
de interesantă este analiza comparativă a avansărilor de care au beneficiat
viitorii generali cu patru stele care şi-au început cariera în perioada
comunistă şi cei care au fost avansaţi în perioada imediat următoare
evenimentelor din decembrie 1989. Astfel , în perioada comunistă, obţinerea
gradelor de la sublocotenent la colonel s-a făcut în perioade extrem de
scurte:Vasile Milea(13 ani, cu obţinerea a două grade în 1949- slt şi lt- şi
în 1952- lt.maj şi cpt.), Victor Atanasie Stănculescu(11 ani cu obţinerea a două grade- slt.
şi lt - în 1949 şi lt.maj şi cpt în 1952) Vasile Ionel(11 ani), Paul
Romano Cheler(13 ani), Mihai Aron(16
ani)
În
timpul şi în perioada imediat următoare evenimentelor din decembrie unii
militari, cu atenţie selectaţi, au avut parte de avansări spectaculoase: Nicolae Spiroiu (general
maior -28.12.1989 şi general locotenet - 13.05. 1991), Vasile Jenică Apostol (lt.col
-decembrie 1989, colonel- ianuarie 1989, general maior-07.02. 1990), Dumitru Cioflină (lt.col -decembrie
1989, colonel- ianuarie 1989, general maior-07.02. 1990),Tiberiu Costache(lt.col -decembrie 1989, colonel- ianuarie 1989,
general maior-07.05. 1990), Mircea Mureşan (maior-decembrie
1989 - general maior-09.05. 1992), Eugen
Manolache Bădălan (maior-1989-
general maior 24.10.1989), Nicolae Păştinică(
locotenent colonel 1989- general maior 21.11.1991), Emil Cico Dumitrescu(colonel – decembrie 1989- amiral –
14.06.1995). Dacă veţi avea curiozitatea să citiţi biografiile publice
ale acestor militari afişate pe diferite site –uri ale unor instituţii,
veţi constata că toţi evită să prezinte date despre modul de obţinere a acestor
grade.Mai mult, Viorel Bîrloiu şi-a
falsificat biografia, susţinînd nici mai mult nici mai puţin că în perioada
1973-1978 ar fi fost comandant de subunitate, el fiind de fapt secretar şi
instructoUTC. Evoluţia cea mai spectaculoasă o va avea însă un alt politruc, Dumitru Venicius Iliescu, devenit omul
de pază al lui Ion Iliescu, care este avansat de la gradul de căpitan în 1989
la gradul de general maior în 1994.Devenit director al Serviciului de Pază şi
Protecţie acesta acesta va fi unul dintre puternicii zilei în perioada
mandatelor lui Ion Iliescu. Deosebirea între cei avansaţi în perioada comunistă
şi cei avansaţi imediat după decembrie 1989 constă în faptul că primii au
obţinut rapid gradele la începutul carierei, iar ceilalţi la mijlocul carierei
militare. Sunt uniţi prin două asemănări- nu au pregătirea necesară
specifică funcţiilor importante în care sunt numiţi şi sunt tributari şi
obedienţi celor care le-au asigurat ascensiunile.
Ar
mai fi de adăugat cîteva amănunte interesante. Doi din
viitorii generali cu patru stele au fost aghiotanţi ai unor generali din
perioada comunistă- Dumitru Cioflină şi
Mircea Chelaru. Dintre cei 30 generali analizaţi în acest capitol doar
7 au comandat eşalonul armată- Vasile
Milea,Nicolae Militaru,Mircea Chelaru, Eugen Manolache Bădălan,Tiberiu Costache,Mircea
Mureşan şi Nicolae Păştinică. Dacă în perioadele monarhistă şi comunistă
erau avansaţi în gradul de general cu patru stele doar generalii din trupele de
uscat, acum se dă startul avansării în acest grad şi a unor militari din alte
categorii de forţe armate . Astfel vor fi avansaţi din Marina Militară- Mihai Aron şi Gheorghe Anghelescu; din
Aviaţia militară – Mircea Mocanu,Iosif
Rus, Gheorghe Bucşe,Mihai Dumitru Iliescu şi Ion Magdalena; din Ministerul
de Interne- Nicolae Berechet, George
Ioan Dănescu şi Dumitru Penciuc; din Serviciul de Pază şi Protecţie- Dumitru Venicius Iliescu.Parcă pentru a demonstra absurditatea unor
avansări, chimistul Emil Cico Dumitrescu
este avansat amiral în cadrul Ministerului de Interne.
Dacă în perioadele anterioare nici un general nu a fost
avansat, nici măcar în timp de război, în gradul de general de armată post
mortem, Ion Iliescu reuşeşte şi această premieră ,prin avansarea lui Vasile Milea şi a lui Nicolae
Şchiopu. Sunt avansaţi în cel mai înalt
grad militar doi generali pe timpul reactivării- Nicolae Militaru şi Dumitru
Venicius Iliescu- , 11 generali aflaţi în rezervă şi în retragere şi doar
15 generali aflaţi în activitate, marea majoritate dintre ei la trecerea în
rezervă.
Uitînd
că militarii sunt sclavii onoarei , un mare număr din generali cu patru stele
vor fi acuzaţi de implicare în fapte de corupţie astfel:
-
Afacerea “Tofan ”– Mihail Eugeniu Popescu şi Eugen
Manolache Bădălan (au fost condamnaţi la 4 ani cu
suspendare)
-
Afacera “Motorola “– Victor Atanasie Stănculescu
-
Afacera “Ristop”- Eugen Manolache Bădălan
-
Afacera “Schimburi de teren M.Ap.N.-
Becali” – Dumitru Cioflină
-
Afacera”Diplome titluri
universitare”- Mircea Mureşan şi Eugen Manolache Bădălan
-
Afacera” Răpirea din Irak”- Constantin Degeratu
-
Afacera”Transferuri ilegale la
Dinamo”- Nicolae Berechet
-
Afacera”Rompetrol”- Nicolae Berechet
-
Afacera”Schimb teren Vidraru”- Nicolae Berechet
-
Afacera”Fruvimed”- George Ioan Dănescu
-
Afacera”Ţigareta II”- Gheorghe Bucşe
-
Afacera”Banca Internaţională a Religilor”- Gheorghe
Bucşe
-
Afacera”Tipografia SPP”- Dumitru Venicius Iliescu
-
Afacera”Case pentru generali”-Constantin Degeratu, Vasile Apostol,Tiberiu
Costache,Viorel Bîrloiu, Nicolae Păştinică.
-
Afacera “Uzi”-
Dumitru Venicius Iliescu
-
Afacera”Automobile blindate pentru SPP”- Dumitru
Venicius Iliescu
-
Afacerea”Trafic
cu combustibil în Iugoslavia”- Dumitru Venicius Iliescu
-
Complicitate
cu mafia ţigănească din Strehaia -
Dumitru Venicius Iliescu
-
Procurarea
apartamentului cu 7 camere- Dumitru Venicius Iliescu
-
Scandalul
“Vila din Mogoşoaia”- Dumitru Venicius Iliescu
Următorii generali cu patru stele au
mai fost acuzaţi:
-
Implicare
într-o firmă specializată în comerţul de armament şi tehnică
militară,care nu era autorizată de instituţiile româneşti din domeniu- Constantin Degeratu
-
Emil Cico Dumitrescu a fost trimis în
judecată pentru că a cerut unui afacerist 100.000 dolari ca să-l scape de un
dosar penal
-
Mircea Chelaru şi Nicolae Spiroiu au fost
supravegheaţi de DSM, potrivit careia “acţiunile acestora prejudiciază cercetarea,
înzestrarea şi modernizarea armatei române, dar şi importul şi exportul de
tehnică militară”.
-
Mircea Chelaru şi Ion Magdalena au acceptat să fie
administratorii unei firme controlate de controversatul om de afaceri Sever
Mureşan, girînd cu numele lor afaceri imobiliare de peste 150 milioane de euro.
-
Ion Magdalena că a muşamalizat
probe din dosarul Ţigareta II.
În perioadele anterioare analizate nu
am întilnit niciun astfel de caz. În episodul următor vom vedea amplificarea fără
precedent a acestui fenomen la cel mai înalt nivel al armatei române
Col.(r) Remus Macovei
ANEXA
1
ANEXA
2
GENERAL DE ARMATĂ DUMITRU VENICIUS ILIESCU
Data
naşterii 18 august 1956
Locul
naşterii Greci-
judeţul Mehedinţi
Studii
militare Şcoala
militară de ofiţeri active Nicolae Balcescu Sibiu 1975-1978
Facultatea politico-militară din cadrul Academiei
Militare
1987-1989
Grade
militare
Locotenent-1978
Locotenent major-
1981
Căpitan- 1986
Maior - ianuarie 1990
Locotenent colonel
- iunie
1990
Colonel – mai 1991
General de brigadă – 1
decembrie
1994
General de divizie – noiembrie 1996
Trecut în rezervă - 5 februarie 1997
Reactivat - 12 martie 2002
General de corp armată - 15 aprilie 2003
General de Armată – 21
octombrie 2004
Trecut în rezervă – 21 decembrie 2004
Funcţii importante Secretar UTC la Liceul Militar Dimitrie Cantemir (1978-1980)
Secretar de partid (1980-1982).
Instructor UTC la Consiliul Politic Superior al Armatei 1982-1987
Instructor cu probleme de propagandă PCR la Regimentul 2
Mecanizat -august
1989
- ianuarie 1990
Director al Unităţii Speciale de Pază şi Protocol din M.Ap.N.-
7 mai 1990-26 iulie 1991
Director al Serviciului de Protecţie şi Pază – 26 iulie 1991-noiembrie 1996
Comandant al Brigăzii 17 Jandarmi – noiembrie 1996 – 5 februarie 1997
Consilier
în cadrul Departamentului de Securitate Naţională – martie 2002 –
decembrie 2004
Decoraţii
Ordinul "Virtutea Militară", în grad de comandor
(1 decembrie 2002) -
"pentru servicii deosebite aduse în conceperea și organizarea apărării şi
ordinii
publice"
