Contextul economic, mărirea salariilor şi turpitudinea guvernelor Boc

Comandor marină (rez) dr. Golea Pompiliu

Am urmărit cum brusc guvernarea Băsescu –Boc a schimbat registrul.

Salariile bugetarilor trebuie mărite. Parcă la întrecere cu guvernul Ponta. Ca oameni din societatea civilă pe care domnul preşedinte o doreşte cu ardoare să fie activă să încercăm să vedem ce este şi cu problema asta.

Sintetic câteva din performanţele guvernelor domniei sale sunt următoarele:

Tabel nr. 1

Indicatori	Anul		%
Indicatori	2008	ian 2011	%
PIB –mild lei	503,96	521,34	+3,4%
PIB –mild euro	126,94	120,13	-5,4%
Datoria externă-mild euro	44,54	88,4	+98,4
Curs valutar -euro	3,97	4,34	+9,3
Curs valutar -dolar	2,82	3,31	+17,38
Preţ benzină	2,82	5,57	+80%
Salariu mediu -lei	1.282	1.604	+25,1
Salariu mediu -euro	323	370	+14,5
Pensia medie–lei	709	875	+23,4
Pensia medie -euro	179	202	+12,8
Rata şomaj -%	5,6	7	+25,0
Investiţii străine – milid euro	9,5	1,6	-83,2

Sursa: date INSSE

Cred că nu mai e nevoie de comentarii. Acesta este şi tabloul vieţii sociale în care milioane de oameni se zbat în sărăcie şi mai rău în ambiguitate.

Dar ca să revenim la problema salariilor să prezentăm evoluţia cheltuielilor cu personalul în perioada 2008-2011.

Tabel nr. 2 Evoluţia cheltuielilor cu personalul în perioada 2008-2011

Anul	Cheltuieli personal
Anul	Milioane lei	% PIB	% din total
2008	45.609,7	9,1	24,00
2009	46.837,6	9,5	24,2
2010	42.836,9	8,3	21,2
2011	38.496, 3	7,0	18,7

Sursa: INSSE

Ce ne evidenţiază acest tabel?

· O creştere a ponderii de 0,2% din PIB în concordanţă cu legea amintită, şi cu atingerea ţintei de creştere economică de 1,7% din PIB înseamnă o creştere de 1,77 milioane lei, adică o creştere de circa 4,6% a cheltuielilor salariale;

· Condiţia este menţinerea colectării veniturilor la un nivel cel puţin similar cu cel din 2011 adică de circa 160.797,669 mil lei; aceasta înseamnă însă atacarea economiei subterane care după opinia specialiştilor din Uniunea Europeană atinge peste 25 miliarde euro. Este un domeniu în care guvernările Boc nu prea au excelat;

· Datele estimate de specialişti din finanţe, evidenţiază o creştere potenţială de circa 4 miliarde lei a veniturilor colectate şi o creştere a cheltuielor de circa 1 miliard lei ceea ce creează premisele majorării salariilor cu încă 3 miliarde de lei în situaţia în care banii s-ar aloca numai acestui scop.Evident însă că sunt şi alte destinaţii ale acestora;

· O presiune suplimentară va induce şi obligativitate aplicării noului mod de calcul al contribuţiilor de sănătate impus de hotărârea Curţii Constituţionale asupra actului normativ elaborat de guvern şi care a fost contestat în justiţie;

O altă presiune asupra bugetului va fi impusă şi de cheltuielile cu dobânda aferente serviciului datoriei publice.

În perioada 2008 -2011 cheltuielile cu dobânzile aferente serviciului datoriei publice au avut următoarea evoluţie:

Fig. nr. 1 Evoluţia cheltuielilor cu dobânzile aferente serviciului datoriei publice în perioada 2008-2011

Sursa: INSSE

Constatăm că această datorie a crescut în perioada amintită cu 128,2%.

Să urmărim şi contribuţiile diverselor motoare de creştere economică la PIB:

Tabel nr. 3 Evoluţia motoarelor de creştere economică în perioada 2008-2011

Anul	2008	2009	2010	2011	2012-estimat
PIB	7,3	-6,6	-1,6	2,5	1,7
Consum final	7,2	-6	-1,1	0,3	1,4
- populaţie	6,7	-6,8	-0,2	0,5	1,2
-adm publică	0,5	0,7	-0,9	-0,2	0,2
Export net	-1,0	7,00	0,00	-0,8	-1,9

Sursa: date INSSE

Ce constatăm din studiul cifrelor din acest tabel?

· Contribuţia consumului final pe cele două componente a scăzut de la 7,3% din PIB în 2008 la 2,5% în 2011; în 2012 este estimată la circa 1,4% din PIB; această creştere a contribuţiei faţă de 2011 se realizează pe fondul creşterii salariilor care vor încuraja cererea agregată;

· Pericolul este însă scăderea contribuţiei exportului net care va înregistra valori negative; de la un maxim în 2009 de 7% la un minim de -1,9% estimat în 2012.

Datele prezentate ne permit să facem o serie de observaţii:

· Un efort de creştere a salariilor de 16% este posibil numai în condiţiile măririi deficitului asumat cu organismele internaţionale; acesta însă va trebui acoperit în anii următori prin eficienţă economică;

· Creşterea salariilor mai poate fi realizată şi prin schimbarea ţintei de inflaţie la o valoare crescătoare şi al unei deprecieri a leului; această însă nu poate fi însoţită de o creştere a exporturilor care rămân în continuare în urma importurilor dezechilibrând balanţa comercială. O întrebare pe care mi-am pus-o mereu a fost următoarea: de ce guvernele Boc nu au luat măsuri de stimulare a exportului şi în alte zone geografice nu numai Uniunea Europeană faţă de care avem un grad de dependenţă de peste 80%?;

· Dacă în 2012 se poate face un efort temporar de creştere a salariilor în 2013 apare întrebarea dacă mai poate fi susţinut acest efort şi după trecerea alegerilor; asta în condiţiile în care reducerea deficitului bugetar va trebui făcută în continuare, de la 3% în acest an (când ne-am luat angajamentul de a ieşi din procedura de deficit excesiv) la 2,5% în 2013 și 2,2% în 2014, potrivit Strategiei guvernamentale aprobate şi comunicată instituţiilor internaţionale;

· Va trebui să plătim sume mari de bani în contul datoriilor deja contractate pentru securizarea financiară din perioada de criză. Bani care nu s-au regăsit în randamente productive ci în consum alimentând şi mai mult recesiunea care vine şi la noi.Oare unde s-au dus banii? Sperăm că auditul comandat de premierul Ponta va aduce lumină asupra cheltuirii banilor.

O remarcă:

Luni 5 martie 2012 fostul prim ministru islandez Geir Haarde a fost adus în faţa instanţelor sub acuzaţia că nu a reacţionat prin măsuri adecvate la criza financiară care afecta Islanda în 2008. Este judecat de un tribunal special pentru „neglijenţă majoră” în dezastrul financiar din 2008.O fi doar o întâmplare?

Veritas laborant nimis saepe, extinguitur nunquam (Desi respins de nenumarate
ori, adevarul nu piere niciodata).