marți, 12 august 2014

Omule care fluturi un steag

de Florin NEGRUŢIU 22:02Ultima actualizare: 11.08.2014 08:31

Foto: Mediafax Foto
Mai poţi?
Nu te-ai săturat să fii dus de nas?
N-ai obosit să fii scos la defilare, la marşuri, la revoluţie, la plimbare?
Mai suporţi să fii carnea de tun a unor securişti bătrâni? Te-a chemat Iliescu, te-a chemat Băsescu, acum te cheamă Voiculescu. Întotdeauna ţi-au spus că undeva este un pericol. Întotdeauna a fost nevoie de tine şi de alţi oameni responsabili ca să apăraţi ţara. Ai apărat-o de terorişti, de golani, de unguri, de români ca tine. Oare când o să te aperi şi pe tine? Când o să te opreşti şi o să zici: „Gata, v-am apărat destul, acum o să mă ocup de mine”. Sau oare nu ştii că prosperitatea şi liniştea oamenilor îi sperie cel mai tare?
Ei au nevoie de oameni săraci şi disperaţi, de mase de manevră pe care să le plimbe ca pe vitele cu microbuzul la alegeri, de creduli pe umerii cărora să-şi întemeieze dinastiile.
Cât timp o să-i mai crezi orbeşte? O duci mai bine după 25 de ani în care ţi-ai oferit încrederea ta acestor negustori de iluzii? Pe credulitatea ta au ajuns la putere, pe sufletul tău iertător şi-au făcut averi cum nici nu-ţi închipui. Crezi că ei dau vreun ban pe tine? Nu vezi că te tratează ca pe un cerşetor căruia îi aruncă măruntul din buzunare la alegeri? Chiar îţi place să aştepţi ca cineva să-ţi dea ceva, să te miluiască? Îţi place să aduni fărâmele de la masa bogaţilor?
Nu vezi maşinile lor mari cât garsoniera ta? Consumă pe un drum la mare cât pensia sau salariul tău. Nu vezi că te-au furat pe faţă? Nu vezi că, într-un sfert de veac, ei au creat averi pe care alţii le fac în generaţii întregi? Nu vezi că ai ajuns să îi ierţi pe hoţi, pentru că ţi-au spus, nu-i aşa, că toţi fură? Tu ai furat cu ei? Sau crezi că ei, dacă au furat de la stat, sunt vreun soi de eroi, de haiduci? Gândeşte-te că banii aceia nu ar fi ajuns în vilele lor, în maşinile lor, în ceasurile şi costumele lor, ci în spitale mai bune pentru tine şi în şcoli pentru nepoţii tăi. În autostrăzi pe care copiii tăi, plecaţi în străinătate, ar fi ajuns mai repede acasă la tine. I-ai întrebat vreodată pe copii de ce au plecat, de ce le e scârbă, de ce nu vor să se întoarcă? Sau poate ţi-e teamă ca nu cumva să ai şi tu o parte de vină pentru ţara aceasta chinuită şi furată? Ce-o să le răspunzi când te vor întreba de ce ai ieşit azi să aperi în stradă un securist şi un hoţ, condamnat definitiv la închisoare? O să le spui că ai luptat iar pentru democraţie?!
Îţi place în ce te-ai transformat? Omul care flutură un steag, apărând fantomele pe care alţii i le-au băgat în cap. Cu faţa schimonosită, cu maxilarele încleştate de ură, cu vena de la gât gata să se rupă, fluturi un steag, fără să-ţi dea seama că din steag a mai rămas doar cotorul. Învârţi măciuca deasupra capului gata să crăpi ţeasta duşmanilor tăi imaginari.