COMUNICAT DE PRESĂ DIN PARLAMENTUL ROMÂNIEI

       Tudor Ciuhodaru,deputat de Iasi apreciaza ca dezonorantă şi nedreaptă situaţia în care se încearcă să fie
adus personalul din structurile sistemului de securitate, ordine publică şi apărare naţională,activ şi în rezervă (pensionarii militari), prin includerea în conţinutul acestei legi a prevederilor incorecte şi nedrepte,referitoare la  pensia militarilor. Deputatul Ciuhodaru  sustine eliminarea prevederilor referitoare la militari,precum şi menţinerea actualei Legi nr.164/ 2001 privind pensiile militare de stat şi respectiv a Legii nr.179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor .
       "În majoritatea statelor membre NATO şi UE salarizarea şi pensionarea personalului Forţelor Armate sunt reglementate prin legi şi norme specifice şi distincte. În unele state în care există grile comune pentru
personalul bugetar, ministerele apărării sunt abilitate să completeze aceste legi cu acte normative proprii,
ordine şi alte reglementări interne."
       In procesul de transformare a armatei romane au fost utilizate modele legislative din ţările cu democraţii
avansate, iar implementarea principiilor acestora a constituit un important atu în procesul de aderare la
NATO şi UE.
       De aceea sustin eliminarea prevederilor referitoare la militari,precum şi menţinerea actualei Legi nr.164/
2001 privind pensiile militare de stat (cu completările şi modificările ulterioare) şi respectiv a Legii
nr.179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor ,care se
încadrează în pilonul al doilea privind schemele ocupaţionale (profesionale) guvernate de Directiva
Europeană nr. 86/378/EEC, modificată prin Directiva nr. 97/96/EEC.
       Ar fi o eroare impardonabilă să nu se ţină cont de acest argument, în favoarea altora de circumstanţă,  mai ales că principiile care stau la baza pensiilor militare de stat din legea aflată în vigoare sunt deja
aliniate la legislaţia europeană iar  decizia nr.20/02.02.2000, a Curţii Constituţionale care  precizează că
 instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci ea este justificată
în mod obiectiv, constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor
speciale cărora trebuie să li se supună militarii.
       Reglementările propuse pentru recalcularea pensiilor militare şi ale poliţiştilor încalcă nu numai
principiul “neretroactivităţii legii” prevăzut de art.15, alin.(2) din Constituţia României, ci introduce
premisă falsă că pensiile ocupaţionale actuale pot fi recalculate ca şi cum ar fi fost obţinute în baza
principiului contributivităţii prevăzut în proiectul legii supus dezbaterii la art. 2, lit. c) .
       Dacă prin lege militarul ieşit la pensie nu a contribuit la sistemul de asigurări sociale, cum putem inventa
o contribuţie virtuală, atât timp cât, în înţelesul art.3, alin. (1) din Proiectul Legii militarul nu a avut
calitatea de “asigurat” în sistemul public de pensii şi nici de “contribuabil”?
       Faptul că militarii nu au avut niciodată până acum “Carte de munca” ar trebui să constituie un argument la
fel de convingător, în acest sens.
       În plus, referitor la metodologia recalculării vă supunem atenţiei faptul că prin Decizia nr. 120/2007
Curtea Constituţională a dispus ca: “În toate cazurile  în care din recalculare, rezultă un cuantum mai mare
al pensiei se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare
pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate
anterior”.
       Apreciem că reglementările proiectului de lege sunt  neavenite, antieuropene şi anticonstituţionale afectând
în mod direct cadrele militare ajunse în postura de “pensionari”  datorită procesului de restructurare a
Armatei, şi duc la desfiinţarea profesiei militare şi a statutului de rezervişti pe care îl au pensionarii
militari, care în virtutea legii au obligaţia că, în situaţii de criză său război, să-şi reia activitatea ca
luptători în rândul forţelor armate.
       Luând act de situaţia actuală, nu putem să nu ne întrebăm: militarii au greşit atunci când au contribuit la
aderarea României la NATO şi UE sau greşesc acum, acceptând măsurile propuse împotriva lor? Cine doreşte decredibilizarea, demobilizarea şi demotivarea cadrelor Armatei României şi chiar desfiinţarea statutului de militar în România?

Tudor Ciuhodaru
Deputat  de Iasi