marți, 21 august 2012

Procurorii români, Biblia şi jurământul

     Începînd cu 1938 în România şi-au produs efectul trei dictaturi, toate avînd un punct comun, aservirea justiţiei de către atotputernicii conducători. În această perioadă au avut loc  o serie de evenimente ruşinoase pentru orice naţiune care se doreşte civilizată. Voi enumera doar cîteva mai semnificative.
-          În noaptea de 29/30 noiembrie, din ordinul lui Carol al II-lea,  conducătorii legionari sunt asasinaţi prin sugrumare pe timpul transportului de la închisoarea Rîmnicu Sărat la Jilava. Cu sprijinul reprezentanţilor justiţiei asasinatul politic se transformă  în împuşcarea celor 14 deţinuţi, urmare a încercării de a fugi de sub escortă.
-          În septembrie 1939, după asasinarea primului ministru Armand Călinescu, de către legionari, din ordinul lui Carol al II–lea,  generalii Gheorghe Argeşeanu şi Gabriel Marinescu coordonează comiterea unor crime care nu au nimic  comun cu ordinea de drept (executarea publică a asasinilor  şi lăsarea cadavrelor acestora în stradă; în fiecare judeţ sunt executaţi 3 legionari fără nici o judecată; executarea unui număr important de legionari aflaţi în lagăre, spitale, şcoli).
-          După venirea legionarilor la putere, toţi cei vinovaţi de aceste crime (demnitari, generali, ofiţeri şi subofiţeri din M.Ap.N. şi  M.I. ), sunt arestaţi şi încarceraţi la Jilava, iar în noaptea de 26/27 noiembrie 1940 sunt asasinaţi de un comado legionar. Nimeni nu va fi anchetat, nimeni nu va fi  arestat.
-          Ca urmare a eşuării rebeliunii legionare, aproximativ 8.000 dintre aceştia sunt arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la ani grei de închisoare. Cercetarea celor care au fost implicaţi în  asasinatele de la Jilava, s-a desfăşurat în perioada martie – iulie 1941. Pe 22 iulie 1941 s-au pronunţat sentinţele: 20 condamnări la moarte, 6 condamnări la muncă silnică pe viaţă, 6 condamnări la 10 ani închisoare, iar 6 achitaţi.
-          La 7 septembrie 1941, generalul Nicolae Rădescu, aflat în rezervă, trimite o scrisoare de protest ambasadorului Germaniei la Bucureşti, Manfred von Killinger, ca urmare a unui discurs ţinut de acesta la Sala „Aro” în faţa coloniei germane din Capitală şi în care condamna românii care erau împotriva participării României la acţiunile militare împotriva URSS, dincolo de Nistru. Ca urmarea a acestei scrisori, generalul Nicolae  Rădescu a fost arestat şi internat în lagărul de internaţi  politici de la Tîrgu Jiu, din ordinal mareşalului Ion Antonescu. Va rămîne aici în perioada 22 octombrie 1941- 22 septembrie 1942.
-           Procurori care au dispus arestarea tuturor persoanelor care au acţionat împotriva conducătorului statului, Ion Antonescu, vor fi implicaţi în judecarea acestuia şi a principalilor săi colaboratori şi condamnarea lor la moarte în 1946.
-          După 23 august 1944 se vor desfăşura o serie de procese care se vor finaliza cu distrugerea elitei politice, intelectuale şi militare româneşti. În perioada 1944-1964, în urma unor înscenări judiciare, personalităţi importante au fost condamnate la ani grei de închisoare, multe dintre ele murind în sinistrele penitenciare de la Jilava, Aiud, Gherla, Sighet, Rîmnicu Sărat, Piteşti sau în coloniile de la Canal. Aportul procurorilor la distrugerea elitelor româneşti a fost  esenţial.
-          Implicarea procurorilor în reuşita colectivizării agriculturii, 1949-1962, este evidentă, abuzurile comise în această perioadă relativ recentă, fiind încă vii în memoria victimelor, de regulă oamenii gospodari de la sate care au refuzat să intre în cocoperativele de producţie.
-          Procurorii comunişti au jucat un rol important în înăbuşirii revoltei muncitoreşti de la Braşov în noiembrie 1987.
-          În perioada 16 - 22  decembrie 1989, procurorii comunişti sunt cei care anchetează, în mod deosebit la Timişoara şi Bucureşti, pe cei care au îndrăznit să se ridice  împotriva lui Ceauşescu.
-          După 22 decembrie 1989 aceiaşi procurori, se implică în asasinatul politic din 25 decembrie 1989 şi în arestarea, anchetarea şi condamnarea foştilor conducători comunişti. Deşi aceste procese sunt jenante, prin organizare, desfăşurare şi sentinţele pronunţate, toţi procurorii implicaţi sunt promovaţi şi avansaţi.
-          Urmează procesele legate de aflarea adevărului despre revoluţie şi mineriade, în care procurorii au făcut tot ceea ce era posibil pentru tergiversarea acestora, astfel că nici astăzi, la peste 20 ani de la aceste evenimente, adevăraţii vinovaţi nu sunt încă sancţionaţi pentru crimele comise în această perioadă.
Procurorii români care şi-au  desfăşurat activitatea în perioada 1938-1989 au scuza că în condiţii de dictatură nu puteau acţiona altfel. În perioada tulbure de după decembrie 1989 au scuza vidului legislativ şi a implicării politicului, mai mult sau mai puţin făţişă, în actul de justiţie.
       La  integrarea în NATO şi în UE, România s-a angajat fără echivoc că va respecta toate normele specifice acestor organisme. Printre ele se numără şi asigurarea independenţei justiţiei. Din păcate, în perioada imediata  suspendării preşedintelui României şi în mod deosebit după desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012, am constatat că în Romînia, independenţa justiţiei este un deziderat greu de realizat.
       Curtea Constituţională formată din reprezentanţi numiţi pe criterii politice, unii dintre ei ajunşi în funcţie pe căi care numai  democratice nu pot fi numite, vezi cazul Minea, nu a putut  lua o decizie în problema referendumului.
       Procurorii Parchetului  General s-au autosesizat şi au ridicat listele electorale de la Autoritatea Electorală Permanentă.  În mod normal primii care ar fi trebuit cercetaţi erau  membrii Autorităţii Electorale Permanente, care de ani de zile nu au actualizat  listele  electorale, fapta lor încadrîndu-se la neglijenţă în serviciu sau abuz în serviciu, dacă s-ar fi dovedit că au făcut acest lucru cu bună ştiinţă, din ordin politic.  Inactivitatea membrilor acestui organism a adus grave prejudicii stabilităţii României şi imagini acesteia în lume.
       Procurorii, din considerente care ne scapă, au decis altfel şi au declanşat o acţiune fulger pentru depistarea eventualelor fraude electorale la referendumul din 29 iulie 2012, uitînd  faptul că la alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2009, cînd reclamaţiile şi suspiciunile de fraude au fost mult mai multe şi mai veridice,  nu au avut nici cea mai mică reacţie. Procurorii de la 181 parchete din 15 judeţe şi DNA, care după părerea majorităţii specialiştilor nu au competenţe în acest domeniu, s-au implicat în această acţiune de o amploare fără precedent.
                                                                                                                                            Ceea ce au uitat procurorii participanţi, sau o mare parte dintre ei, este jurămîntul pe care l-au depus la începerea  carierei : ”Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” 
                                                                                                                                                                   Pe parcursul ultimilor zile, parcă în dispreţul total al acestui jurămînt, mii de cetăţeni, în special din zonele rurale, majoritatea dintre ei în vîrstă şi cu grave afecţiuni medicale, sunt anchetaţi de-a valma, cu încăcarea flagrantă a prevederilor legale. Pentru simplul motiv că au participat la vot, cetăţenii sunt obligaţi pe marginea şanţului, în curţile locuinţelor personale să dea detalii  despre votare, uneori să declare inclusiv  cum au votat. Unii  sunt luaţi cu dubele jandarmilior şi duşi să depună mărturie în alte localităţi, alţi primesc citaţii , unele completate la faţa locului, să se prezinte pentru audieri în alte localităţi, pe cheltuiala lor. Uneori sunt întrerupte slujbele religioase, pentru ca audierea martorilor să se poată desfăşura în timpul avut la dispoziţie de procurori. Toţi cetăţenii sunt obligaţi să jure cu mîna pe Biblie, că vor spune adevărul, uitînd domnii procurori că România este un stat laic şi acest lucru este inadmisibil. Undeva în Olt, procurorii au fost siliţi  de cetăţeni să părăsescă localitatea, cetăţenii implicaţi find  ameninţaţi de o persoană din conducerea CSM, cu perioade importante de puşcărie.                                              
 Nicăieri în Europa nu s-a mai desfăşurat o acţiune atît de abuzivă şi reprezentanţii Parchetului General şi ai DNA vor avea mari probleme să o justifice. Sunt de acord ca sancţionarea tuturor  persoanelor implicate în fraudarea oricăror alegeri să se facă cu maximă severitate, dar acest lucru trebuie să se facă strict cu respectarea prevederilor legale. Iar  procurorii să acţioneze cu onoare şi nu la comenzi politice.
       Toate aceste întîmplări, cu procurori care încalcă fără nici o reţinere prevederile legale, dar şi jurămîntul  depus, mă duc cu gîndul la un trecut nu prea îndepărtat, evocat  la începutul acestui material, cînd procurorii executau întocmai ordinele primite de la conducătorii politici, fără a răspunde pentru efectele acţiunilor lor. Astăzi, noi românii, deveniţi între timp cetăţeni europeni, trăind într-o ţară care se vrea democratică, avem tot dreptul să protestăm şi să cerem încetarea unor astfel de practici care au produs  multe suferinţăe românilor. Iar cei care nu respectă normele statului de drept vor trebui să  răspundă în faţa justiţiei, care într-o perioadă sperăm cît mai scurtă, va deveni independentă şi va apăra interesele tuturor românilor.                              
       Şi ar mai fi necesar un lucru. Politicienii noştri  să înţeleagă cît de păgubos este sistemul semnalat, încă din 1894, de Barbu Ştefănescu Delavrancea, pe timpul unui dicurs parlamentar:   "Sa nu veniti  cu sistemul urmator : dar d-voastra n-ati facut in cutare ocaziune cutare greseala si in cutare rand cutare pacat? Cu modul acesta consacrati urmatorul sistem: greşalele mele iţi dă d-tale dreptul să comiţi păcate. Păcatele d-tale imi dă mie dreptul de a comite nelegiuiri şi nelegiuirile mele îţi dă dreptul d-tale de a comite crime. Acest ruginit mod de a cugeta si de a simţi,este contrariu legilor, civilizaţiunei şi umanităţii." Şi să-i pună capăt!

Preşedinte SCMD Filiala Constanţa
      Col.(r) Remus Macovei